„Spălând cartofi” cu Petronela Rotar

Voi începe prin a mărturisi că am în minte un haos. Îmi dau seama că e destul de greu să relatezi negru pe alb ceva ce te-a marcat, pentru că nu știi cum să comprimi lucrurile. Deși vrei să iasă ceva bine, vizualizezi rezultatul și-ți spui că tu ai trăit totul mult mai intens. Nu mă pot mulțumi cu gândul că nu pot fi descrise în cuvinte unele trăiri, așa că I’ll try my best.

Se întâmplă uneori să ai parte de momente care te marchează, urmând să-ți influențeze acțiunile viitoare. Un astfel de moment a fost reprezentat de cursul pe care l-a ținut Petronela Rotar în cadrul Facultății de Psihologie.

Bineînțeles că la aflarea veștii că vine Petronela în București, mi-am spus că nu pot rata o asemenea ocazie de a afla mai multe despre ea și de a o cunoaște, deși „O mai știam de undeva”.

Titlul articolului, evident, se vrea a fi metaforic. Petronela ne-a relatat teoria celei de-a 100-a maimuțe, teorie popularizată de biologul Lyall Watson. Este vorba despre un experiment realizat în Japonia, urmărind evoluția unor maimuțe macac. Acestea erau hrănite cu cartofi dulci, care erau tăvăliți în nisip. Maimuțele, cărora le plăceau foarte mult cartofii dulci, nu agreau, normal, nisipul de pe ele, dar nici nu le ducea capul să schimbe ceva. La un moment dat, o maimuță de 18 luni, a avut o „relevelație” și a mers la un izvor unde și-a spălat cartoful. A realizat că este mult mai bun, așa că a învățat-o și pe mama ei, cele două devenind cele mai deștepte maimuțe din trib. Ușor, ușor, obiceiul spălării cartofilor s-a extins și la alte maimuțe. Cât timp 99 de maimuțe au mâncat cartofii spălați, restul de 2000 i-au mâncat murdari. Într-o dimineață, când a 100-a maimuță s-a dus și și-a spălat cartoful, învățând de la ceilalți, brusc, toate maimuțele de pe insulă au început să-și spele cartofii. Astfel, s-a ajuns la concluzia că atunci când informația reușește să ajungă la o masă critică de persoane, ulterior, se propagă la toți oamenii. Ce este și mai interesant este că în următoarele luni și pe alte insule apropiate, maimuțele au început să-și spele cartofii, fără nicio legătură cu celălalte.

Cine este Petronela Rotar?

Nu știu câți își mai pun întrebarea asta, mai ales în ultima vreme, după lansarea romanului „Orbi”, roman care s-a bucurat de multă atenție din partea cititorilor români și în care am aflat că nu m-am regăsit doar eu, ci mult mai multe persoane decât s-ar fi preconizat.

Echilibrată și cu har – așa am simțit-o eu. Este acel cineva pe care-l vezi, îl auzi și-l admiri. Îți place! Cu un speech bine structurat, cu zâmbetul pe buze, stăpână pe sine și o mare poftă de a împărtăși ceea ce știe. Lucrează mult la ea, la propria persoană, așa cum inspirată de Nietzsche, mărturisește: „Nu cred că am devenit până la capăt cine sunt, cred că mai am de devenit”.

fb_img_152379321945675246187.jpg
(Foto: Cristian Gache)

Voi face o analogie care tocmai mi-a venit în minte: în timpul cursurilor teoretice de parașutism, ni se povesteau diverse situații care-ți făceau pielea de găină și îți dădeau ca temă de reflecție viața. Aceeași senzație de stupefiere am avut-o și eu la auzul trăirilor de care a avut parte Petronela. E greu de imaginat că omul care vorbește atât de frumos în fața noastră, a văzut moartea cu ochii de câteva ori și cu toate astea, reușește să emane atâta stabilitate și armonie.

„O să mă știi de undeva” – își numea ea una dintre cărțile de poezie, lansată în 2014. Tot cam pe atunci descopăr cartea în biblioteca mamei și mă trezesc că o termin de citit rapid. Stau ceva timp cu privirea în gol, gândidu-mă ce m-a lovit. Nu mai avusesem parte de un limbaj atât de sincer și natural, nu înțelegeam exact ce s-a întâmplat, dar avea să-mi rămână în minte numele autorului și titlul cărții.

De Crăciun, mă decid să-i iau cadou mamei cartea despre care vorbiserăm la telefon cu puțin timp în urmă, mai exact romanul „Orbi”. Lansarea acestei cărți a reprezentat un boom. O vedeam peste tot și sub pretextul unui cadou, am împachetat-o frumos pentru mama. N-am avut timp să o răsfoiesc, pentru că am cumpărat-o în ultima zi. După ce a fost desfăcut cadoul, care a creat mare bucurie, mi-am aruncat ochii puțin peste ea. Ce să vezi? Îmi citeam propria poveste! Desigur, a doua zi, când am finalizat-o, am ținut să-i mulțumesc Petronelei printr-un mesaj, pentru suportul moral pe care l-am primit prin intermediul cărții ei, care a venit ca o alinare, ca o terapie.

Sursele (și resursele) creativității în romanul psihologic contemporan

Aceasta a fost tema care s-a dezbătut la cursul ținut pentru masteranzii de la Facultatea de Psihologie și nu numai.

Tocmai mi s-a confirmat o teorie în care credeam, dar la care recent am renunțat, din păcate, și anume importanța scrisului zilnic.

Când a venit vorba de sursele creației Petronelei, am aflat un lucru extrem de interesant:

„A fost un reflex și un dar pe care l-am primit, care este absolut involuntar. Talentul, cu care te naști, este sămânța, iar exercițiul este apa care udă această sămânță, ca ea să crească, să înflorească, să devină creativitate și să se transforme în act artistic.

Eu scriu de când îmi aduc aminte. De când am învățat să citesc și să scriu, am început să scriu poezie și tot felul de lucruri. Pe vremea aia nu-mi era foarte clar ce fac și de ce fac asta. Mai târziu, în liceu, mi-aduc aminte foarte clar faptul că mergeam pe stradă, și fără să-mi propun absolut deloc, începea să se scrie în capul meu poemul. Și curgea și curgea și curgea. Eu mergeam și gândurile mele nu erau dezlânate, așa cum se întâmplă. Ce este foarte interesant este că, deși sunt un om care uită foarte multe lucruri, niciodată nu uit ce scriu în cap. Nu e ceva ce fac conștient. Cel mai mult mi se întâmplă acest proces de creație în starea de somn – veghe. Ori mă pun la culcare și în loc să adorm, încep să scriu un text pe un subiect, care mă preocupă foarte tare și până nu am pus punctul, în cap, la ultima propoziție, nu pot adormi. Am pus punctul, am adormit, mă trezesc dimineață, deschid laptop-ul, îl scriu, ca și cum mi-ar fi dictat. Asta nu e ceva pot explica rațional. Alte ori, mi se întâmplă să mă trezesc noaptea, pentru că merg foarte des la baie. Din nou, încep să scriu, stau trează de la 4 la 6 dimineața. S-a terminat textul, am adormit, dimineață pot să-l scriu. Așa funcționează la mine scrisul. Și mai funcționează și programatic, pentru că este foarte important scrisul zilnic.”

Mărturisește că nu a avut o viață roz. A făcut terapie ca să se vindece, iar acum continuă să facă asta ca să se cunoască pe sine, fascinată continuu de natura umană. Face atât terapie individuală, cât și terapie în grup, prin psihodramă: „Terapia, la mine, e un laborator de cunoaștere și o sursă foarte importantă pentru creativitatea mea”.

A venit vorba, la un moment dat, despre controversele pe care le-a stârnit, de-a lungul timpului, romanul psihologic și extrapolând, arta, în general. S-a vorbit despre inconștientul colectiv, despre faptul că publicul nu e suficient de pregătit să primească anumite cărți. După care a urmat teoria celei de-a 100-a maimuțe, relatată mai sus. Așadar, mă pot considera una dintre acele maimuțe, care au avut nevoie de o Petronela Rotar, spre a le lumina calea.

Ca tabloul să fie complet, cursul s-a desfășurat seara, iar apusul a creat o imagine angelică, surprinsă în mod profesional de Cristian Gache.

fb_img_15237931171142119134942.jpg

Am fost în transă timp de două ore. Am întâlnit un om senin care a reușit să mă trezească din amorțeala în care mă aflam. Mă bucur că am luat parte la acest eveniment și că am reușit să o văd pe Petronela, așa cum este ea. E unul dintre cei mai frumoși oameni pe care i-am întâlnit și intră cu lejeritate în topul persoanelor pe care le admir.

Mulțumesc, încă o dată, Petronela, pentru tot ce-ai împărtășit, pentru opera pe care o creezi, încercând să ne trezești din „orbire”, pentru faptul că ești!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s