Parcă eram ăla cu ochelari, cum îi zice? Zorro

Nu de mult spuneam că am fost în vizită la bunicii mei, lângă Câmpulung Muscel. Pe lângă ospitalitatea lor exagerată, specfică bunicilor (cred), nu au lipsit nici relatările concise ale unor întâmplări din vremuri apuse – să le spunem așa.

Îmi face mare plăcere să ascult cum se petreceau lucrurile cu zeci de ani în urmă. Așa că fiecare excursie la bunici, pe lângă faptul că mă transportă în timp, în perioada fragedei copilării, le dă și bunicilor ocazia să rememoreze povestioare pe care le-au trăit, ca cea de mai jos.

Iar când se dă tonul unei povești, sunt numai ochi și urechi.

(Tataia, Lupu și Ovidiu, Mihăești, 2014)

<Tataia: Am spart un geam la școală. Geam cleștar – din ăla pus la ușa de la intrare, ușa principală.

Am dat după unu’, m-a supărat un coleg de-al meu. La lucru manual se făceau niște fructe din astea din pământ. Le puneam pe ferestră la uscat. Nu știu cu ce m-a supărat ăsta, am luat-o la fugă, am apucat o pară/un măr de pe fereastră și am dat după el. Nu l-am nimerit, am nimerit geamul. Am spart geamul!

Doamne, ce-a fost! Îți dai seama, să spargi un geam de-ăla. Nu prea se găsea.

Mamaia: Mare nu era, dar erau timpurile înapoiate.

Tataia: „Mâine să vii cu unu’ din părinți la școală!” Al dracu’ eram eu să spun „Haideți cu mine la școală!”.

A doua zi m-am dus singur. „Ți-am zis să vii cu un părinte!” – ăsta era Directorul Dinu. „Păi n-a putut mama… cutare… tata plecat… căruța…” – ce-oi fi spus eu acolo.

A trimis vorbă pe altcineva, cred că pe Rodica. Rodica trecea pe la poartă pe la noi, ea fiind sora lu’ Nuța Enache.

Avea tata drum cu căruța, nu știu unde se ducea. N-a venit în clasă, s-a dus în cancelarie. Nu știu ce au vorbit. Cred că i-a promis directorului că-i face un transport de lemne pentru școală. Sau l-a plătit tata. Nu știu. Era vorba de 10 lei. Erau bani mulți.

Eu: Nu l-ai mai întrebat?

T: Păi acasă mi-a zis:

„-Ia vezi, bă, poate mai spargi vreun geam, să mă duc iară la școală!

-Păi eu…

-Taci, @#%$! Ce-ai căutat tu să spargi geamul? Ce aveai tu cu ală?”

Asta a fost cea mai mare prostie pe care am făcut-o.

M: Parcă atunci când ai adus cioara la școală nu a fost?

T: Era un lucru copilăresc, Doina. Era un lucru normal.

M: Nu era normal. Cum să fie normal? Bagi cioara în clasă, să strici oră, să fugă copiii!

T: Ți-am spus [către mine], n-am avut copilărie fericită, dar frumoasă! Adică prin „fericită” vreau să zic îndestulată. Dar frumoasă, tată, era libertate…

M: Era sărăcie, nu ca acum. Acum e lux.

T: Păi eram renumit, tată, în tot satul la călărit.

M: Toată lumea se plângea!

T: Mă știau toți stăpânii de cai.

Eu: De unde îi luai?

T: De pe izlaz. De pe unde îi găseam. Cu măgarii am început, ai lui Gheorghe F., ai lui Gheorghe A.

Nu-mi plăcea orice cal! Orice cal călăream de nevoie. Cai isteți, nu d-ăia motologi. Nea Gheorghe Fica a avut cel mai iute cal. Mielu’ îl chema.

Se ținea după mine cum se ține câinele ăsta după mă-ta mare. Tată, dacă fluieram la el, parcă eram ăla cu ochelari, cum îi zice? Zorro.

M: Cred că furai mâncare, ceva, de-acasă.

T: Aa, păi luam, în perioada asta cât eram cu caii. Zilnic plecam cu câte 5, 6 cocoloașe în buzunar. Le băgăm în traista cu mâncare, le piteam de seara.

Perechea lui [la căruță] era armăsar. Breazu îl chema. Mai negru oleacă, mai închis la culoare, cu o stea. Dar facson de cal… nu plăcut. Și caii ăștia trebuie să aibă un anumit facson: să țină gâtul cabrat așa, îndoit. Ăla care e cu gâtul lung, ca… barza, nu merge, nu e bun. (…) >

(Mihăești, 2014)

Și povestirile ar mai continua și acum pentru că sunt cu miile. Are tataia multe pățanii de împărtășit, doar să prindă un ascultător și câteva ore și se știe exact ce urmează.

(Tataia și Lupu, Mihăești, 2018)

Pe mâine! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s