Stephen Hawking

Pe undeva prin 2014 a apărut filmul „The theory of everythig” care ilustra viața lui Stephen Hawking. Am văzut trailerul, m-a convins că ar putea fi promițător, așa că am fugit la cinema. Și am avut dreptate. Erau povestite, cu precădere, viața lui personală și perioada de studenție, când a fost diagnosticat cu un sindrom ce avea să-i schimbe viața definiv: boala progresivă a neuronului motor sau scleroză laterală amiotrofică. Avea momente în care cădea din picioare, aparent, fără niciun motiv. În scurt timp situația s-a agravat, iar doctorii au estimat că va mai trăi aproximativ 2 ani, dar iată-l ajuns la 76.

(stânga: Stephen și soția lui, Jane; dreapta: actorii care i-au interpretat în film)

Mi-ar fi plăcut să citesc măcar o carte scrisă de Stephen ca să pot susține cu propriile argumente cât de importantă a fost prezența lui pe planeta asta (și nu numai). Dar pentru că nu am făcut-o (shame on me), voi apela la alte surse. Iar în legătură cu cărțile scrise de el, una dintre cele mai controversate este „Scurtă istorie a timpului” („A brief history of time”), a cărei recenzii o găsiți aici.

Stephen Hawking a fost un fizician englez, teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de matematică de la Universitatea Cambridge.
Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanica cuantică. În anii 19651970 elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune, din momentul „marii explozii” inițiale („The Big Bang”) și întreprinde studii asupra relației dintre găurile negre din univers și termodinamică. (Asta spune Wikipedia)

Ca și în multe alte cazuri, cel mai elocvent exemplu fiind reprezentat de moartea lui Michael Jackson, oamenii încep să se documenteze despre anumite personalități semnificative, abia după ce acestea nu mai există, lucru destul de trist. Mă număr și eu printre acești oameni, în ambele situații.

Stephen a dat dovadă de un simț al umorului foarte accentuat, având un rol chiar și în celebra animație „The Simpsons”.

(Interviu luat lui Stephen de către John Oliver)

Am găsit ieri pe Youtube un videoclip în care Stephen Hawking își vedea împlinită una dintre cele mai mari dorințe ale sale: călătoria în spațiu. Nu s-a putut realiza în totalitate, însă băieții de la NASA i-au pus la dispoziție un simulator pentru gravitație zero. În urma acestei experiențe, el a mărturisit:

„For me, this was true freedom (…) People who know me well say that my smile was the biggest they’d ever seen. I was Superman for those few minutes.”

Ieri, după aflarea veștii, am sesizat că e ziua „pi” (14/03). Am intrat pe Google să citesc mai multe articole, iar oamenii accentuau faptul că Stephen s-a stins din viață în ziua în care s-a născut Einstein sau că ziua lui de naștere este la 300 de ani după moartea lui Galilei. Dacă intri pe onthisday.com vei găsi zeci de astfel de coincidențe, legate de ce zi a anului vrei tu, așa că hai să lăsăm la o parte coincidențele.

Cum spunea și Stephen, „Life would be tragic if we weren’t funny”.

Pe mâine! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s