Frici

Dex spune că „frică=stare de adâncă neliniște și tulburare provocată de un pericol real sau imaginar; lipsă de curaj, teamă, înfricoșare”.

Ne guvernează zilele și e acolo, aproape, când vrei să treci la următorul nivel sau să-ți depășești limitele. Într-avevăr, uneori funcționează ca un șut care te propulsează mai departe sau ca vocea neauzită care ține să te informeze că stai prost cu deadline-ul și ar trebui să faci ceva în privința asta.

Norman Vincent Peale (fost ministru american și autor a numereose cărți ce promovează gândirea pozitivă) spune că Frica nu este niciodată un motiv pentru a renunța, ea este doar o scuză.” Are atâta dreptate! Mi-e mult mai ușor să născocesc un motiv pentru care să evit să fac ceva de care îmi e frică, decât să continui să încerc să depășesc condiția respectivă.

Cea mai des întâlnită frică este cea de eșec. E peste tot. Se „bucură” multă lume de ea. Tind să cred că în cea mai mare proporție, se datorează importanței pe care o acordăm noi părerii celor din jur. Ne e teamă să fim judecați, așa că de multe ori ne complacem în starea mediocră în care ne aflăm, e mult mai confortabil, zicem noi.

Ce e și mai interesant e că atunci când în sfârșit alegem să facem un pas în față și depășim momentul care ne panicheză atât de mult, realizăm că fricile noastre nu erau întemeiate în totalitate, moment în care simțim că pe viitor ar trebui sa abordăm lucrurile într-o manieră mai pozitivă.

Poate că nu aș fi ales să scriu acest articol dacă nu eram în tratative cu propriile frici. După ce data trecută la antrenamente am reușit o coliziune a capului cu propriul genunchi (la o rostogolire peste un obstacol), azi mă tot gândeam dacă vreau să risc și de data asta să pățesc ceva asemănător. Într-un final am decis să mă întorc la cămin și să mă axez pe partea teoretică pentru examenul de săptămâna viitoare (lucru care nu s-a întâmplat), dar nu mi-a luat mult timp să realizez că asta e doar o scuză pentru a mă eschiva de la ceea ce am cu adevărat de făcut și a evita o situație tensionată.

În orice caz, nu asta e atitudinea pentru a progresa, așa că hai să notez ziua asta ca reper de „așa nu” și să o luăm de la capăt cu mai multă tragere de inimă.

Pe mâine! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s